zile mai bune...zilele pe care cred ca le asteptam in perioada in care habar nu aveam cum sa mi le imaginez...
si stii ce e cel mai bun la zilele astea? ca rad...ca ma emotionez...ca sper...ca am incredere...si...am incredere...da, de doua ori...de o suta de ori...am incredere in mine, am incredere in oameni si am incredere ca va fi bine...
schimbarea asta e ca o mana puternica si mare si calda...care ma trage afara din containerul puturos al depresiei;
am intrat intr-o cutie noua unde eu imi folosesc toate simturile ...si, cel mai important, unde oamenii prezenti isi folosesc toate simturile... a fost putin ciudat, putin emotionant si putin incomod pe undeva...sa vad oameni care ma asculta, ma intreaba, ma cred si, pe undeva, ma admira...
e atat de frumos...in jur miroase a primavara si a prietenie....miroase a rasete si a seri lungi..miroase a munca dorita si rasplatita...
incet incet invat dansul...simt muzica si gust libertatea ca un puscarias iesit dupa ani si ani din cusca rece si neagra...simt ca ritmul ma prinde si vibrez usor usor...zambesc...si pentru prima data pentru mult, mult, atat de mult timp...ma culc seara doar din dorinta de a ma trezi cat mai curand de dimineata pentru o noua zi...
lucrurile se schimba...se schimba usor...si imi doresc sa mai schimb si sa ma mai schimb...as mai taia de pe lista...sau as arunca lista de tot...pentru a-i face loc alteia...fresh...curata...
unii oameni raman in urma pentru ca pentru prima data am curajul sa ii las ....unii oameni raman in urma pentru ca nu au curajul sa mearga in pasul meu...iar pe altii ii voi ajunge eu din urma...
e o seara frumoasa....cu pleoape obosite dar obraznice...cu doua reusite care mi-au intarit picioarele si mi le-au infipt in pamant...e o seara in care am chef sa ma plimb pana departe si inapoi....
si stii ce e cel mai bun la zilele astea? ca rad...ca ma emotionez...ca sper...ca am incredere...si...am incredere...da, de doua ori...de o suta de ori...am incredere in mine, am incredere in oameni si am incredere ca va fi bine...
schimbarea asta e ca o mana puternica si mare si calda...care ma trage afara din containerul puturos al depresiei;
am intrat intr-o cutie noua unde eu imi folosesc toate simturile ...si, cel mai important, unde oamenii prezenti isi folosesc toate simturile... a fost putin ciudat, putin emotionant si putin incomod pe undeva...sa vad oameni care ma asculta, ma intreaba, ma cred si, pe undeva, ma admira...
e atat de frumos...in jur miroase a primavara si a prietenie....miroase a rasete si a seri lungi..miroase a munca dorita si rasplatita...
incet incet invat dansul...simt muzica si gust libertatea ca un puscarias iesit dupa ani si ani din cusca rece si neagra...simt ca ritmul ma prinde si vibrez usor usor...zambesc...si pentru prima data pentru mult, mult, atat de mult timp...ma culc seara doar din dorinta de a ma trezi cat mai curand de dimineata pentru o noua zi...
lucrurile se schimba...se schimba usor...si imi doresc sa mai schimb si sa ma mai schimb...as mai taia de pe lista...sau as arunca lista de tot...pentru a-i face loc alteia...fresh...curata...
unii oameni raman in urma pentru ca pentru prima data am curajul sa ii las ....unii oameni raman in urma pentru ca nu au curajul sa mearga in pasul meu...iar pe altii ii voi ajunge eu din urma...
e o seara frumoasa....cu pleoape obosite dar obraznice...cu doua reusite care mi-au intarit picioarele si mi le-au infipt in pamant...e o seara in care am chef sa ma plimb pana departe si inapoi....
